Ca greu imi este rareori. Fac multe lucruri cu toti. Bine e ca ii am. Stiu ca nu de curand  sa fac singur dar pot incerca. Ce e groaznic este ca nu pot sa vorbesc. Mie greu, fac eforturi și putin reusesc. Uitandu mă la un clip unde se vorbea despre zona de invatare si zona de prestatie, am aflat lucruri noi. Te va lua prin surprindere daca te vei uita. Poti afla ca Demostene se pregatea temeinic in afara prestatiei de avocat. Nu voi incepe sa povestesc dar vreau sa va spun ca nimeni nu duce o viata fara griji. Ma refer desigur la acei oameni dedicați unui scop. Minuni am auzit si am vazuț. Ca nu zic ca trebuie sa nu mai avem viata dar ceea dam sa o facem la modul complet frumos si ce facem sa dedicam lui dumnezeu. De multe ori bine ne este, dar nu ne gandim, poate, ca El reuseste sa ne dea toate astea. Vi se pare poate o nimica, dar e important sa facem astfel. Uite de multe ori nu e bun si ne suparam, dar voi incercati sa nu cereti viata perfecta. Vanzarea se face la mall nu cu Dumnezeu. Stop vaicarerilor si sa mai facem treaba. Nu stiu daca vrerea noastra e cea mai importanta sau ce ne da Dumnezeu. Nu fac asta sa folosesc cuvinte mari, ci vreau sa aveti si voi constiinta asta. Ca nu joc teatru, ci chiar cred ca nu se poate altfel. Cream lucruri care nu ne sunt de folos. Facem forfota din te miri ce. Nu e tocmai normal. Viata nu trebuie sa o prisosim asa. Voi incerca sa nu fac sa pierd vremea. Trebuie sa creez ceva. Uite ce trebuie sa fac, sa ascult mai mult de ce imi spune Dumnezeu si eu devin mult mai bun, nu trebuie sa ma vait, ci sa merg inainte cu fericirea a ceea ce am. De vrut, vrem, dar nu ne gandim pe termen lung, adica daca ne foloseste in vreun fel. Judecam, barfim si cerem sa fim iertati. Mi e greu sa cred ca asa se face si e bine. Nu vei obtine nimic plangand  ca nu ai masina sau vacanta de vis. Foarte mult o sa regresam in felul asta. Ca bun e cand ai, dar depinde cat si ce faci cu ce ai. Nu mi-e rau cand visez, dar nu sa nu ma trezesc. Voi sti daca am facut bine daca o sa fac cum vrea Dumnezeu. Sa nu care cumva sa nu ma tin de cuvant. Este cea mai mare promisiune. Cred ca cel mai mult voi avea de furca cu vorbitul. Uita ca ai facut rau si nimic nu iti sta in cale sa faci ceva bun. Ca ce ne dorim noi este sa avem infinita avere, sa petrecem in oboseala, sa bem si sa ne distram. Nu e calea perfecta, desi asa am spune. Stiu ca pare ciudat ca nu e asa cum vedem, dar perfectiunea o gasim la Dumnezeu. Ca nu vrerea sau averea cer uitate, ci abordarea. Vreau sa fac ca toate lucrurile sa fie ca  si cum le face Dumnezeu. Ca nu s-ar duce Dumnezeu la cel din urma daca nu ar sti ca el poate sa faca ceva mai mult. Sa avem incredere, sa vedem daca noi nu cerem ceva ce nu ne foloseste. Ca nu s-ar infiinta ca cineva ce are numai cap luminat sa incerce sa nu aduca ceva nou. Vreau sa cred ca sunt minti luminate ce vor sa faca nu facaturi de lucruri, ci o lume spirituala, frumoasa si armonioasa. Sa avem credinta ca vom reusi sa ducem la bun sfarsit tot.