Ca să fii fericit te duci până în iad și înapoi. Vreau acum să vă spun ceva. Ce frumos a fost ieri! Mulți oameni faini m-au însoțit. Că da, nu exagerez. Cerul era tot deschis. Ce nu se vedea, dar erau, îngerii. Bine a fost. Cine nu crede să vină o dată să vadă. O să fie copleșit de fericire. Dar voi luați din ce am simțit doar ce vă convine. Iute a trecut timpul și mai voiam. De fericit ce eram din nou nu mă puteam controla. Reușeam lin eu să mă simt, parcă mai bine ca niciodată. Mă refer la workshop. Nu știu dacă fericirea a venit că am bine facut sau că cei din jur cer ca eu să fiu bine. Cert este că e un sentiment minunat. Ce știu e că sunt iubit. Farmecul vieții ăsta e. Am ajuns la concluzia asta. Bun devin cu indivizi buni. Fără asemenea oameni nu te dezvolți, nu crești. Dreptul la viața emoțională ce vine bine trebuie să punem în Carta Drepturilor. Nu am voie să fac asta, da. Minunat ea se face. Ce reușim, bine ne simțim apoi. Fericirea e cea care ne vine în întâmpinare când cerul nu îl încuiem noi. Nu știu să fie altă explicație. Ce vreau să vă spun este că ni se dă, dar noi refuzăm. Vrem, dar nu vrem. Cred că nu știm cum să procedăm. Eu văd așa. Nu vin cu gând rău, cer să îmi dea ce este de folos. Bine cerul ne va da însutit. Trebuie să fie cea mai grea luptă, dar de rezultate nu putem vorbi ce minunate sunt când câștigăm. Vreau să vă spun că nu e ușor. Bine e apoi. Bine cred că este să încerci. Nu vreau să vă supărați, nu cred că faceți îndeajuns, altfel ar fi mult mai bine. Că eu nu voi critica pe nimeni. Ce vreau să spun este că voi cere să fie mai mult bine. Cerul permite greșeala. Vrea doar conștientizarea ei. Și repararea ei, pe cât posibil. Nu am cum să vă spun de unde știu. Uimirea este că nu ne dăm silința în direcția bună. Greu că nu facem nimic, suntem ca niște vidre ce ne concentrăm pe rău. Bună e fericirea câștigată cinstit. De fapt, cealaltă este apă de ploaie. Nu cred că voi fi mereu cel viu dacă nu voi crede mult în El. Viu trebuie să mă mențin în starea aceasta. Viața nu cere multe, dar vreau să vă spun că este numai  miracol. Nu văd vrere mai bună decât să fim în armonie. Nu știu vină mai  mare, freamăt mai viu. Restaurăm  clădiri, dar nu suflete pierdute. Bine uităm binele primit, dar ținem minte răul. Nu vrem un progres. Bun e cel ce se ridică după ce cade.

Freamăt bun ce mă bucură. Stare frumoasă. Vreau să vă spun că e bine să ieșim din starea de confort pentru că astfel descoperim ce putem face. Nu știu dacă în alt mod se poate. Acum mi-e bine cu noi provocări. Altădată eram blocat și speriat. Ce minuni! Vreau să vă explic cum se întâmplă. Da, cel mai mult vine noutatea cu momente de panică. Îmi era foarte greu, nu știam cum să mă controlez, voiam să ies să țip, să nu stau locului, să nu lovesc, dar nu o făceam că voiam, ci că nu știam cum să procedez. Bine era când aveau înțelegere cei cu care interacționam. Reușeam puțin. Bucuria era multă. Nu mai vreau să dau timpul înapoi, dar unele lucruri trebuie să le spun, poate îi ajută pe alții. Că nu ușor a fost, dar acum e bine și asta e minunat. Vreau să vă spun că cei care au autism vor să facă multe. Fericiți simt că vor să fie și fac orice pentru asta. Ei nu vor ca să fie agresivi, dar caută soluții și când nu găsesc fac așa. De aceea trebuie eu să fac mai mult pentru ei. Că nu vreau fericirea să fie doar a mea, vreau să simtă și alții bucuria reușitei. Fericit cred că voi fi dacă voi realiza asta. Vuie bun se aude. De curând am observat ce nevoie au mulți de o șansă nouă. Te uimesc cu disperarea lor de a voi să facă ceva și a nu ști cum. Jur că aș vrea să le iau durerea. Vine vremea când trebuie să dăm, vine vremea să dăruim din ce am realizat. Vreau să promit că voi face asta. Să ne revenim și să oferim. Vei lua din frumosul meu și voi fi bucuros.

Ce bine e cu inimi bune în jur! Fericirea mea devine constantă. Sunt cel mai norocos cu ce am. Bucurie tare mare trăiesc cu fiecare clipă. Uit ce greu a fost și încă este când devin așa bucuros. Cred că nu voi crede niciodată mai puțin. Uit ce frică trăiam cu fiecare lucru nou. Ce e cel mai frumos este cum rânduiește cel de sus tot. Uite ce minunat este. Ce fericire mare vine când ne lăsăm conduși de înțelepciunea Sa. Rea devine ființa ce se împotrivește și crede că face bine de unul singur. Vreau să vă fac o mărturisire. Eram în satul meu la biserică. Stateam în altar și ascultam slujba. Era o liniște profundă și plăcută. Nu voiam să fie altfel. Reușea să îmi mângâie inima. Se vedea lumina vie. Freamăt frumos și luminos. De frumos ce era îmi venea să zbor. Minune mare. Nu știu cum se face de devine așa frumos tot. Cred că mințim prea mult. Da, nu recunoaștem nimic din falsitatea noastră. De ce vrem doar o imagine fadă? Vei cunoaște și tu frumosul de vei lăsa să vină spre tine. Va veni vuiet minunat și nimic altceva nu vei vrea. Să nu te îndoiești nicicum. Fericit vei fi. De teroare să nu te temi. Nu e mai puternică ca bucuria vie ce o trăiești când ești cu divinitatea. Sunt tare fericit și îmi vine să sar realmente. Fac ce pot să nu sar, că mama și cea cu care lucrez imediat sar cu gura pe mine. Vreau să vă spun ce frumos este să fii bine îngrijit. Mă refer la faptul de a fi susținut și educat cum trebuie. Se știe de cei sustinuți de familie, când la școala erau stigmatizați drept ciudați, nebuni. Ei acum ne dau lecții de psihologie. Trebuie să vrem să facem ceva, vrerea este cea care nu te ține pe loc. Voi încerca ca seară de seară să mă gândesc la voi să găsiți darul pierdut. De crezi mult, mult vei găsi. Să știți că nu totul e simplu, dar multe lucruri frumoase sunt. De ce nu suntem noi oare mai atenți să descoperim frumosul. Nu știu de ce ne angajăm în acte care sunt consumatoare de energie și nu e eficiență. Greu este să fiți ca un căpcăun ce nu face nimic decât rău. Vreau să nu fiți cei care nu fac decât să ia fără să se gândească să dea. Iubirea este calea, realmente. Fericirea, de vine, faceți timp să o simțiți. Freamăt frumos devine clipa, vine frumosul întruchipat în gesturile oamenilor ce vor să facă bine, în viața cu oportunități.

Bună fericirea. Mă face să vin cu reușite. Azi am făcut multe minuni. Cred ce spunea fata, bine face de vine. Vreau numai bine tuturor. Minune ce creează altă minune. De exemplu, am citit pentru vorbit. Să nu credeți că nu m-am descurcat. Bine a fost. Cred că voi reuși. Ce frumos devine tot! Bine cred că va fi. Fericit. Faceți cu încredere tot. De dereticat prin suflet să nu uitați. Nu știu de ce, dar simt cum se apropie o mare minune. Greul ce crea toate frustrarile fericește acum. Mi-e tare bine cu toate. Vreau o secundă cu minunile să le simțiți. În veșnicie se duc. Nu știu fericire mai mare decât să fii așa iubit ca mine. Bună stare este. Greu nu vine, dar cu răbdare. Te va cuceri cu frumusețea momentul acela. Faceți să vă fie frumos în casa sufletului vostru. Nu faceți superficial, că la fel se întoarce. Viu să fii. De crezi că nu contează, te înșeli. Minune să creăm ca minune să primim. Bucurie să oferim ca bucurie să primim. Bune intenții să avem, să se transforme în bune gânduri. Hula să o îndepărtăm, ca să vină bucuria trăirii numai cu viața. Mă refer la simțirea sinceră, autentică. Cred că nu vom începe să schimbăm ceva dacă nu se schimbă ceva în mintea noastră. Reușita vine cu oameni realmente dedicați și iubitori. Nu cereți vieții să vă aducă ce nu vă e de folos. Lăsați-L pe Dumnezeu să vă dea ce e necesar. Nu ni se cade să fim încrezuți, vrem să avem, dar nu știm ce e cu noi. Facem acum, dar nu ne gândim ce avem nevoie. Mi-e rău să văd indiferența față de trăirea spirituală salvatoare. Nu cred că facem bine. Bunul Dumnezeu este viu și ne vrea la fel. Vreau să vă aduc în suflet viața, să fiți vioi. Nu lăsați timpul să se ducă fără ca voi să nu fiți acolo. Să trăiți cum vreți, dar frumos. Unde se simte dragostea, acolo sunt și lucrurile bune. Bucurie să aveți și să credeți mult în Divinitate. Cred și pentru voi. Vă iubesc.

Da, să nu cedăm ispitelor. Reușesc să nu cad, deși nu e ușor.  Nu știu cum să fac să credem mai mult cu toții. De când suntem fascinați de shopping, nu mai știm de bucuria trăirii pur și simplu. Ce nu înțeleg este că nu vrem mai mult, că nu ne autodepășim. Nu știu un om mai răbdător cu mine ca cea cu care lucrez, care mă ajută enorm. Ce e rău că, oricât încearcă, nu reușesc să citesc singur, să vorbesc, de fapt. Minuni trebuie să se întâmple. Vreau să cred că așa va fi. Nimic nu se face  fără efort. Fericirea reușește să mă  mobilizeze. Să știți că fără familia mea nu aș fi reușit. Tare bine e să ai un suport constant și dragoste continuu. Trebuie să fim cuminți, nu agitați cu gândurile, altfel agitație e în jurul nostru. Greu am reușit, dar nu e imposibil. Trebuie să avem răbdare și să nu ne plângem, pentru că toate ne ajută să creștem frumos și să devenim oameni asumați și responsbili. Vreau să vă minunez cu ceva. Nu știu de ce, dar visez la multe creații. Visam că stau de vorbă cu nimeni altul decât Dumnezeu. Era liniște deplină și armonie maximă. Uitasem de ce eram acolo. Că reușea să mă hipnotizeze parcă, așa de senin era. Voiam să nu mai plec. Că se făcea că nu vedeam și el m-a atins bine pe frunte. De mireasma ce o emana nu puteam rezista. Era minunat. Cred că nu voi mai trăi așa ceva niciodată. De voință nu mă dezbar pentru că ea este cea care mă ține legat de ceea ce vreau să finalizez. Cerul face deschisă oportunitatea, dar noi facem să se desfășoare. Facem cu încredere și iubire, altfel nu merge nimic. Da, vreau să credeți mult. Bine va fi și nu cereți mai mult decât ce e strict esențial. Fac ceea ce fac pentru că simt că trebuie să schimb ceva. Cresc de fiecare dată când trăiesc ceva nou. Cer noi experiențe care să mă ducă la ceva ce să îmi descopere noi talente sau curiozități.   

Cerul este deschis și vrea ca sufletul nostru să fie viu. Acum, de Crăciun, să ne fericim. O să vă spun că nu suntem doar ce se vede, suntem suflete, cei cu autism, dar și ceilalți. Vrem să nu fim etichetați, că nu așa simțim. Vreau ca viața să vă aducă bucuriile pe care le am eu, chiar dacă îmi e și enorm de greu. De cand am autism, Crăciunul îl simt aparte. Greu suport vuietul clopoțeilor, sunetul fermecat ce anunță minunea Nașterii. Mă refer la bucuria enormă pe care o simt, o trăiesc. Facem multe pregătiri, dar cel mai viu este în perioada asta. Fericit sunt că minuni văd și trăiesc cu ajutorul lui Dumnezeu. Iubirea este cea  mai importantă, este numai ea cea care mișcă tot. Freamătul vieții nu îl simțim dacă nu lăsăm provocările să vină și noi să nu ne ferim de ele. Nu e ușor, dar e frumos și bucuria apoi e imensă. Greul se transformă în frumos dacă îl ducem cu înțelepciune. Cred cu tărie tot ce spun, nu pot eu vorbi, dar trăiesc mult și simt tot la altă intensitate. Cred că numai iubirea este cea care vindecă. Nu cere să ai mult, ci să iubești, să fii fericit cu tine. Fericirea o ai, doar că trebuie să o regăsești, să o afli, ai pierdut-o când și tu te-ai pierdut prin material. Fă ca realitatea să o schimbi schimbându-te în tine. Vreau să vă spun că eu nu sunt un genial, doar că scriu și pot exprima niște lucruri. Uitați ce faceți rău și iubiți! Fericirea să o găsiți! E la voi. Crăciun tare liniștit să aveți! Vă iubesc! Uite ce lumină sus se vede!

Bună să fie Creația de am plecat la drum cu o numire și putem să o ducem. Bine e cu noi, cu cei care nu vorbim. Uite că frumosul mult cere, dar și oferă. Cred că nu voi reuși crezând  asta. Adică că nu voi reuși. Mult face o vorbă bună. Bune sunt cuvintele care alină. Nu vreau să fiu rău, dar știu că nu bine e dacă cineva nu reușește să fie viu. Eu o să uit tot răul făcut de cineva și poate fi orice eu doresc de bine. Fă fericit lumea și vei vedea ce simplu e apoi. Că nu sunt numai pentru mine și pentru lumea toată. Că vreau să vuiesc freamăt de viață. Cerul e deschis. Bucuria nu de a face viața să fie acum simplă, ci frumoasă. Mult nu cred că voi greși dacă vă spun continuu ce devin făcând anume lucruri. De  exemplu, eu vreau să nu fiu fericit dacă altul nu e bine. Mult vreau să fie toți bine. Că nu știu dacă eu voi putea să vuiesc de fericire să nu fiu atent la celălalt. Iubirea lui Dumnezeu face minuni. Vreau să știți că singura șansă a noastră este să ne iubim unii pe alții. Cred în puterea iubirii, în cea a dragostei vii. Eu nu cred că logica este suficientă. Tendința este de a fi egoiști, dar nu așa reușim. Faci pentru tine, dar faci deloc, de fapt. Nu știm ce e de făcut, că nu vrem să greșim, să învățăm. Fericirea este fericirea cerului bucuros de tine, de creația ta. Greul nu îl simți în felul ăsta dacă nu te schimbi, te ferești de fals și rău. Să nu devii urât, că nu știi ce vrea urâtul cu tine. De aceea cer să nu fiu jos, să mă calce de tot. Uităm de viața frumoasă, de minunile ei. Cred că minunile sunt ceea ce noi credem cu ajutorul lui Dumnezeu. Terminăm și începem un lucru, dar nu ne gândim ce minune este că e așa. Cred că nimic bun nu facem dacă nu îl avem pe Dumnezeu cu noi. Nu știu reușită fără El. 

Vreau de acum să iubesc și mai mult. Bine a fost azi la Biserică. Vreau de acum să trăim cu Dumnezeu mai mult. Facem felurite deservicii ce nu ne ajută sufletul. Mă refer la compromisuri cu noi și sufletul nostru. Nu vreau să  fiu cel care vă spune, că devin obositor, dar simt că sunt dator. Fără oameni de calitate nu poți face progrese. Jucăm în viață fără să respectăm regulile și jocul e haotic. Bună e viața când devenim creatori. Te uimesc niște oameni așa. Să îi prețuim și să terminăm cu falsitatea. De când nu vorbesc văd altfel lucrurile. Teama de a nu face este cea care bun nu aduce. Ce e minunat este că Dumnezeu nu găsește vinovați. Noi găsim și abia așteptăm să îi criticăm. Vreau ca noi nimic rău să nu mai facem. Minunea de a fi este. Vreau ca să nu ne blocăm în răutăți. Fericirea nu face omul rău. Reușești să fii mai bun dacă ești cu gândul bun și suflet ce este deschis. Murim câte puțin când gândul ne este urât. Că noi suntem cei ce găsim și soluțiile, și blocajele. Ce vreau să spun este că noi nu suntem conștienți de ceea ce avem. Vreau să credeți că se va împlini. De cerut nu e greu, dar știm să primim? Buna realizare e când încercăm să finalizăm toate. Nu știm ce greșim uneori, că nu stăm să observăm sau să reflectăm. Nu știu reușita să fie fără puțină vrere, implicare, voință. Trebuie să iubim mult. Face bine vorbitul. În situația mea, scrisul. Fericit sunt că nu stau închis în carapace. Cer să vorbesc, dar nu pot, nu știu dar cum va fi. Greu va fi să învețe cuiva de vrerea de a fi, dar trebuie. Feeria cu care sunt uneori pare miraculoasă. Bun e cerul de ne ospătează pe toți cu atâta frumusețe și farmec. Bucuria se molipsește. Trebuie să fii recunoscator cu toate. Vreau să îmi imaginez că nu găsim decât viața frumoasă dincolo. Greu nu va fi, depinde ce facem aici. Trebuie să iubim și să spunem asta. Vei afla ce frumos se va schimba totul. Fără să știu eu m-am numit îndrăgostit. Rea situație că nu știu cum să fac. Ce reușesc este să scriu, ce nu reușesc e să vorbesc. Nu voi înceta să cred că voi vorbi. 

Că vreau să vă spun ceva de credință. Rea se face deznădejdea. Fericirea este echivalentul credinței. De drag trebuie să faci ceva. Altfel nu vei vedea rezultate. Ne ferim de greu, dar greul îți aduce bucurii. De văzut că nu întotdeauna facem cum ne place, dar nu înseamnă că e cel mai bine. Bună ca cerul este perseverența. Facem ce credem, dar să fim cu gândul cel bun. Vreau să fac o mărturisire. Sunt cel mai fericit cu familia. Reușesc să trec peste toate și să cred că va fi bine. Vreau să știți că cel mai bine se întâmplă să fie cu cei care consideră că nu sunt buni. Mă refer la cei care nu epatează în vreun fel. Vreau să iubiți. Să știți că nu reușim fără ceva iubire. Vreau să nu mai pierdeți vremea cu vise neîmplinite, trebuie să iubim prezentul, să fim buni și să nu încercăm să ne furăm. Fă vrednic să fii.  Nu încercați să vă mințiți. Că nu știm când va fi sfârșitul. Că mi-e tare rău așa să vad tristețe. Că nu e bună. Vreau să vă dau fericire, dar nu vă va ajuta dacă nu o găsiți singuri. Vreau ca vrerea să se împlinească și să reușiți. Nu fac minuni, dar mă gândesc la fericirea voastră. Să nu vă temeți de insucces. Da, să nu vă temeți de vorbe în vânt. Da, că nu facem îndeajuns. Nu mă refer la proiecte de la serviciu sau alte responsabilități de genul acesta, mă refer la a face mai mult pentru suflet. Să minunăm trebuie. Bună aș spune că e viața doar. Locul cel mai frumos. Am să vă numesc o poveste. Minunat nume are. Vreau ca acolo să fie. Iubirea este uitată de numai toți. Uitarea nu e bună. Trebuie făcut ceva pentru greutatea sufletului, greutate ce omoară ființa. Că nu mă bucură fericirea ce nu va da liniște. Asta nu înseamnă fericire adevărată. Da, sunt terminat și eu uneori. Dar îmi revin pentru că nu cred că soluția este starea de nefericire. Vreau un lucru să vă spun. Judecata nu bună e.  Că ea înrăiește pe cei  care nu pot să iasă ușor din răutate. Judecata înseamnă ironie în sensul care nu ajută vrând să vadă ce mare înfumurat este. Știu de fetele care reușeau să mă oprească să cresc frumos, dar au plecat și au facut bine. Îmi pare tare rău că nu au învățat nimic.  Nu voiam să plece, dar se impunea. Nu trebuie să îi lăsăm pe cei ce nu ne lasă să creștem minunat. Mir emană parcă omul frumos. Fericit sunt că am făcut acest blog să vorbesc și să nu faceți aceeași greșeală. Nu știu dacă e bine să faceți la fel. Locul meu este aici, rolul meu este să scriu. Să nu credeți că e ușor, dar așa învăț să fiu mai bun decât am fost. Jur că nu vreau să treceți prin ce am trecut. Una se întâmplă, alta se rezolvă. Bun e cerul cu noi. Eu nu sunt tare bun în ceva, dar am învățat multe din viață. Rea e situația când parcă nu avem soluții. De aceea rea e delăsarea.

Cerul de duminică este viu. Reușita se reduce la fericirea câștigată. Tu nu vezi că Dumnezeu este cel care îți dăruiește tot. Dedic această stare familiei mele. Bun e Dumnezeu cu voi, cu toți. Trebuie să fim credincioși. Trendul e de a fi crescuți cu gândul că noi putem să facem tot, de la noi putere. Reușim pentru că avem resurse, însă fără Dumnezeu nimic nu se înfăptuiește vrând să facem ceva. De minuni vrem să avem parte, dar noi bucurăm corpul, nu sufletul. Fredonăm voioși că vrem și dregem, dar concret? Hai să facem un exercițiu de credință. Veridic este că noi nu credem pe cât poate el împlini. Cerul mereu deschide ușa pentru noi, care vrem să fim acolo. Vreau ca cei buni să îi ajute și pe ceilalți care cer schimbarea și nu știu cum să facă. Bunătatea reușește să creeze ființa nouă. De ce nu trecem dincolo de limita ce ne-o impunem? Descuiați, de vreți, ușa sufletului și scoateți de acolo ce e mai frumos. Ați acoperit bine și greu iese la iveală, dar va ieși. Să cântăm cerând credință, căci fără ea nu vom putea să fim cei cu adevărat. O să cerem ce credem, dar să credem. Hei, nu suntem maimuțe! Suntem suflete vii care simt și cresc cu spiritualitate. Jur că vreau să descoperiți frumusețea vieții și felul în care o să reușiți, să vreți doar. Greu veți înțelege dacă nu faceți câtuși de puțin. Se știe de bucuria de a face ceva. Vreau să uităm ceea ce e rău și să căutăm adevărata trăire. Fericirea să fie cu voi! 

Vreau să vă spun că cei ce iubesc sunt cu viața împlinită. Mă refer la iubirea ca sentiment nobil. Nu la iubirea față de o singură persoană. Să creăm iubirea să fie prezentă peste tot. Nu să fim egoiști. Vreau să fac posibil lucrul acesta. Vreau să încep un nou dans cu viața. Să mă provoc mai mult. Să cred că nu ce mă împiedică îmi provoacă și căderea. Bucuria urcării muntelui trebuie să fie importantă. Minuni se întâmplă la tot pasul. Aș spune multe, dar devin obositor. De curând o întâmplare mi-a schimbat gândirea. Bucuria vederii unei persoane este miraculoasă. Vuiet frumos este, de îți vine să zbori. Trebuie să creați momente de astea, să vă bucurați de prezența celui drag. Să vreți să fiți fericiți cu toții. Fericirea de a fi este cea mai mare. Te ridică și te freamătă viu. Fă ce simți și iubește. Ai curaj și mergi dincolo de limită. De ce lăsăm o limită să îngrădeze un vis. Ce e numai, numai bucurie este creația. De ce nu rămânem ca ea. Cred că sunt foarte norocos. Vă pot da și vouă. Este realitate. Fericirea trebuie împrăștiată. Tu nu înțelegi ce minuni poți face realmente. Fredonăm senini că nu putem. Ba se poate orice, noi ne limităm. Cred că cel mai bun crez este cel în care trecem cu vederea, tolerăm și iubim. Cu aceste lucruri devenim mai buni, bucuroși vom fi. De ce nu suntem cu toții ca o echipă și ne tot separăm să demonstrăm ceva. Cer ca Dumnezeu să mă audă și să vină în ajutorul nostru. Jugul durerii să devină colier prețios. Nu știu dacă e cineva care să nu iubească ceva, care să nu voiască să fie iubit. De asta spun că importantă e iubirea. Bine se vede când cel de lângă tine e vesel pentru că e lângă tine. Trezirea e importantă. Reușim bucuroși când sufletul e viu. Găsim de multe ori explicații sau scuze, însă e de fapt teama de a cere mai mult de la noi înșine. Vreau eu și pentru voi. Greu nu e, ci nu vrem să parcurgem drumul. Vreau, da, ce vreți și voi.

Ce cer frumos e deasupra mea! Eu știu că fiecare avem un înger protector. Că cel ce crede viu va fi. Vreau să vă spun ceva. Vreau ca ceea ce trăiesc să știți și voi. De ce oare nu credem în celălalt ce nu are putința să meargă mai departe, ce nu știe cum să meargă. Farmecul vieții în asta constă și trebuie să îl păstrăm viu. Dar ceea ce voiam să spun este că sunt oameni care nu vor să creadă mai mult, reușind să pice, și sunt oameni ce cred și pentru alții. Dar ca să dau un exemplu, vrerea de a fi ascultat mi s-a împlinit fără să cer. Adică un om care ține la cineva simte și îi înțelege gândurile, minune fiind. Minunea e aproape de noi. De mine sunt aproape oamenii cu care lucrez. Nu bine e când se întâmplă ca unii să nu îi aibă. Nu cred că nu putem fi toți așa. Că nu știu ca minunea să nu fie în viața tuturor. De când nu e vrerea de a face nu e nici creația. Ca să nu întind vorba, vă spun că cerul se deschide când nu ești rău și nu vrei ca celălalt să îi fie rău. Mi-e greu să văd suferința altuia, dar fiecare va crește dacă va suferi. Că mi-e greu că vreau să ajut și nu știu cum. Vreau ca să nu fim indiferenți și nu cu egoism. Să nu credeți că nu puteți multe, pentru că puteți și e păcat să nu vă dezvoltați în felul ăsta. Să nu vrei să faci ceva este strigător de grav. Nu știu să fim dar fericiți cu egoismul în brațe. Te iubesc oameni care își doresc pentru tine ca pentru ei. Vreau să vă asigur că sunt minunate momentele în care se deschid sufletele și ființele comunică cu iubire. Cred că devin prea poetic și nu vreau, dar așa trăiesc. Fac cum pot mai bine de ceva timp și nu îmi pare rău de tot efortul pe care îl depun. Cer ca toți să simtă ce simt eu. Greul se evaporă când vrem binele. De ce oare nu iubim frumosul și nu suntem bucuroși cu viața creată. Bucuria trăirii vieții este cea care menține pulsul în mișcare, altfel murim, nu în sensul clasic, ci metaforic. Bună e viața dacă ne respectăm niște principii de echilibru, de trăire care să ne ajute. Judecata creează răutate, e ca un vulpoi ce nu vrea să recunoască că se fură găinile, adică fură din curtea frumosului, bunătății. Bun e omul ce crede continuu și crede cu tărie. Te face să fii și mai bucuros. Mă refer la minunea de a fi cu binele, cu oamenii cu suflet frumos și viu. Cred că nu bucurăm mai mult un om decât prin fericirea pe care o oferi prin faptul că îi ajuți să se descopere. Vreau ca să stau în starea de bine care nu mă duce la mândrie, nici la trufie. Sunt cu cei cărora le datorez cele despre care vorbesc. Că nu o să fiu fals să spun că am reușit singur. De faci ceva frumos nu trebuie să spui ca să ieși în evidență. Fericirea ce duce la creație cere și stări de renunțare, frustrare. Cred ce spunea fata cu care lucrez, că devenim mai buni odată cu căderile și ridicările. Că devin insistent cu viața trăită frumos, dar așa cere cel ce ne-a creat. Nu că cere într-un mod impunător, ci ca să trăim fericiți mai. De ce nu am vrea așa? Ce ne reține? Fă ce poți mai frumos și celelalte vin sigur. De ce nu stăm cerând să fim cu sănătate, bucurie. Că nu știm noi dacă cu alte lucruri ne va fi mai bine. Că nu știu să am ceva ce să vreau și să îmi lipsească. Bine, nu vorbesc, dar se pare că e ceva ce nu înțeleg, adică că trebuie să fac ceva. Trebuie un mit care să fie dărâmat. Frica de schimbare e mare. Frica nu e bună. Reușim cu iubirea, cu binele făcut, cu visele pentru care muncim să le împlinim. Facem să fie greu. Vrem iubire să primim, dar nu știm ce să facem când o primim. Binele îl desființăm. Vreau să vă transmit că putem să facem curățenie în felul ăsta. Cum microbii sunt buni, la fel și relele din viața noastră. 

Sunt tare bucuros că viu devin. De câte ori nu înțeleg ceva, eu am anumite experiențe ce mereu îmi deslușesc misterul. Fiindcă cred mult în cel ce ne-a creat, nu simt îndoiala. De fapt cred că nimic rău nu se întâmplă, ci toate ne sunt pentru a învăța. Să știți că văd multe lucruri și mulți indivizi cu multe apucături. Că nu sunt la locul lor și asta nu e bine pentru ei. Mult vin cu diverse cereri, dar nu toate îmi sunt de folos. De aceea aflu că mă pot abține și ăsta e un lucru bun. De când am mers la Biserică să știți că am aflat bucurie. Cred că nu trebuie să gândim că nu e posibil. Totul devine posibil când vii cu credință. Cred că vă veți bucura când veți afla de voința de care sunteți capabili. Cel ce e viu nu va trebui să minuneze că nu i se întâmplă ceva ce îi dă tristețe. Că nu va simți niciodată tristețe, pentru că el știe că Dumnezeu îl iubește, așa cum îi iubește pe toți, de altfel. De când scriu mă bucur mai mult și vin cu facerea de noi lucruri care să mă dezvolte, dar, poate, să îi ajute și pe ceilalți. Credința în Dumnezeu a făcut și face minuni. Ce mult îmi doresc să terminăm cu răutatea și să mai aducem bunătatea între noi. Stăteam și simțeam bucurie nespusă. Mereu mi se întâmplă să evadez în astfel de momente și să nu vreau să mă mai întorc. Reiau ideea cu credința. Tu găsești soluții, dar trebuie să se bazeze pe nimic altceva decât credința. Mă refer mult la cuvântul Celui ce ne-a creat. Magia acestuia este mare. Să ne amintim cum greutatea ne-a ușurat. Am devenit mai credincios. Tare bine e când trăiești alături de oameni faini, vioi și minunați. Nu vreau mai mult, vreau să creăm o lume mai bună. Iubirea poate birui moartea. 

Reușesc cu numai bine să fac ceva care e folositor pentru mine. Greutatea dispare dacă ai realmente susținere. Eu cum să nu pot face, dacă un fluture iese din cocon cu atâta încredere. Ăsta e model de percepere a vieții. Unul e fluturele, altul e omul. Că nu cred că omul are mai puține talente. Vin cu o sugestie. Să fim toți niște omizi cu verticalitate, ca apoi să susținem transformarea în niște fluturi minunați. Trebuie să fim conștienți de devenire, să trăim cu verticalitate. Da, să fim modești nu numai la port, ci și la vorbă. Sunt bine fericit când știu că, iubind, pot să îi ajut pe alții. Nu cred în mica transformare, ci în una mare, pentru că se poate și putem mult mai mult. De ce nu suntem unul și unul, în sensul de generozitate, bunătate, reușită? De fericit ce sunt, coerență nu prea am. De bucuros ce sunt, viu mă simt. Nu știu fericire mai mare decât asta când ai familia cu tine și oameni buni alături. Nu știu să fac mai bine de atât. Vreau să vă găsiți și voi fericirea. Vin cu tine să o caut, dar nu e necesar, ea e deja la tine, doar că nu o vezi. Fii detașat de lucruri, de probleme și totul se va schimba. Lâncezeala nu e bună. Trebuie să fim cu luare aminte, eu devin mai liniștit când ascult muzică. Că știu că voi reuși. Fericirea realizează de fiecare dată ce nu poți crede cu mintea când nu ești fericit. De aceea suntem ca datori să fim fericiți, pentru că avem toate motivele. Nu știu să fiu supărat când nu am ceva material. Astea sunt trecătoare și urâte. Minunat s-a întamplat ca o dată să am numai bunătățile preferate și să nu le vreau. Era ciudat, dar mă simțeam bine pentru că mi-am dat seama că nu avem nevoie de multe. Se cere mult, dar nu avem nevoie de tot. Să bucurăm și să ne bucurăm. Că bucuria de A fi este cea mai mare. Vei fi uimit de cât de multe poți să faci dacă vei lăsa liniștea, căderea mândriei să se manifeste.  Că știu că nu vă pot convinge de trăirile mele, dar o să vă relatez continuu pentru a nu fi uimiți când vi se întâmplă și vouă. Fericirea are chip de împăcare, de iubire creatoare. Uitați-vă la noi, cei ce nu vorbim sau nu facem ceva independent. Creația nu cere să facem la fel. Iubirea face să putem face să nu credem că nu e posibil. Trebuie să biruim urâtul, demonul care e sub forma ambițiilor, a vrutului fără măsură, a luxului, îndoielii, trufiei. Te cuprind astea fără să simți și apoi te minunezi de ce nu găsești liniște. Timpul vorbește cu noi, ne așteaptă, dar noi nu percepem nimic. Că nu știm ce greu vine, de aceea să fim pregătiți pentru toate. Trebuie să fim pregătiți și pentru a primi ușorul, și greul. De vorbă cu fata mea cred că a fi pregătit pentru ceva înseamnă vrere acceptată. Poate fi și vrere neacceptată. Voi încerca eu să reiau cu niște explicații. Când primim ceva nu suntem întotdeauna bucuroși. Dar cam de fiecare dată când nu primim ne supărăm. 

De drag nimic nu realizez greu. Reușesc bine tot. Fac și îmi place. Se cunoaște omul după faptele sale. Nu devenim buni, decât cu greu efort. Vino să vezi creația câte face și vei descoperi minunile. Ce faci când ai minunea lânga tine? De ce nu creăm mai mult bine noi. Frecăm timpul cu invidie și cu dresajul luxului. Fericirea vine odată cu liniștea și împăcarea. Făcând bine, nu voi avea tristețe. Bun se dovedește omul ce face ce simte. De aceea e și foarte plăcut. Fac vioi fără să depun frustrare. Că nimic nu vine și fără frustrare. Fericirea este ea cea care trebuie să fie în viziune. Să stiți că mulți nu știu cum să trăiască și nu vor să schimbe nimic. Iubirea nu vrea sa fie rea. Fericit sunt cu toți cei de lângă mine. Realizez că nu, pentru ei nu este ușor cu mine. Dar simt totuși că le aduc bucurie eu. Voi lupta mai mult să vorbesc și să fiu cât mai bine. Fac de creez ceva bun să îi bucur. Tare vreau să fiu viu și să fac ce trebuie odată cu ce simt. Gândul bun are de fiecare dată efect imediat. Fără el nu putem trăi. Vreau să vă spun ceva. Știu că nu pot minuni să fac, dar am văzut minuni. Da, realizam că nu vorbesc și mult îmi doream. Că nu eu fac minuni, ci se întâmplă cu Dumnezeu. El mijlocește. Gata sunt de o mărturisire. De ceva timp sunt mai liniștit. Se datorează deopotrivă familiei, dar și lui Dumnezeu. Fără ei nu se poate. Greu trebuie să fie și cu prea marea bucurie. Reușește aceasta fată să mă bucure, fără ca eu să mai fac ceva. Cedez de fiecare dată rugăminții ei de a da ceva. Dar bijuteria de suflet nu poate fi înlocuit de nimic. De credem, totul se va împlini. Mie mi s-a împlinit. Nu știu să fie credere care să nu fie împlinită. Știu că nu trebuie să fim nici prea insistenți, dar nici delăsători. Să știți un lucru. De greu să nu ne ferim, fiindcă nu știm ce comoară se află la capătul drumului. Vă voi relata ceva. Eu sunt un personaj diferit, dar nu ciudat. Aș vrea să fiu perceput ca atare. De aceea devine greu, pentru că vreau mai mult. Fericit sunt însă când reușesc. Dar nu acesta e scopul meu. Nu vreau confirmare, ci acceptare dacă se vrea, dacă nu, nu. Se găsesc soluții oricând. De când vreau minuni, mi se întâmplă și este frumos. De dreapta credință să nu ne îndoim. Realitatea e ceea ce e în cer. Nimic nu trebuie să fie făcut superficial. 

Facem multe și nu știm. Bine reușește viața. Nu sunt genii care să nu se poticnească o dată. Lumea mult mă crede prost că mi-e greu să vorbesc. Să știți că sunt bine. Ține de cum aduce fiecare ceva pe lume. Ce nu uităm trebuie să fie minunea. Fericirea e în buzunar și noi nu știm nimic. Eu nu cred că voi putea să cred că nu greul îți aduce ce îți dorești. Mă refer la faptul că fără a ferici pe cineva nu poți fi tu fericit. Reușesc să fac atâtea, să scriu, să fac la teste, pentru că am iubire și susținere de la toți. Greu îmi e, dar că ei îmi oferă atâta dragoste, eu reușesc. Vreau de acum să vreau mai mult de la mine. Iubire să ofer tuturor, și celor răi, dar și buni. Fă fericiți pe mai mulți și vei vedea ce tresar de bucurie și emoție. Că nu se poate să fim și răi, și buni, dar să fim doar buni, da. Fericit sunt acum și vreau să fiu și mai mult.

Sunt fericit cu fata cu care lucrez. Mă lucrează maxim. Că e greu, dar îmi place. Vreau să vă spun că face eforturi și ea. Bine și ușor nu se poate continuu, dar e minunat așa. Am minuni multe și sunt bucuros. Nu vreau să devin mândru, dar sunt numai bucurie. Bine e să fim numai noi, dar sunt și alții. Mi-e greu în gălăgie. Că dau mult, dar fac mult și îmi place. Nu știu să vreau să fie altfel. Fac să fie bine. Știu că nu fac pentru alții și vreau să mă bucur de munca depusă de mine. Că știu că nu facem decât pentru a înainta realmente într-o direcție. Fac multe și îmi sunt spre folos. Fundația trebuie să fie bine făcută. Nu știu să fiu numai viu doar fiindu-mi bine. Nu știu treaba bună de a trece prin școala decât făcând ce trebuie. Buni sunt oamenii care vor să se autodepășească. Greul nu se simte când faci cu drag sau când te susțin oameni buni. Bun devine totul. Vioiciunea se vede în cei numai buni cu sufletul. Iubirea face minuni mari. Nu știi ce mult schimbă sau vorbește de vise împlinite. Uite ce minune ce nu moare este viața. Sunt cu tine numai că tu nu le vezi. Nu știu să fie o seară în care să mă gândesc și să nu descopăr fie că am văzut ceva frumos, fie că s-a întâmplat ceva bun. Viu vei rămâne dacă vei avea inima vie și viața curată. Nu se poate să nu poți face ceva bun. Da, Divinitatea se face simțită, dar  noi nu simțim. Facem multe, dar mult material. Vreau să vă relatez: dacă vin cu un scop nu înseamna că trebuie să fiu indiferent, să nu îl duc la o finalitate. Fericirea nu face ca vreo vietate să fie ca iubită creând tristețe. Nu e complicat, nu e nici înfiorător de greu. Bine ar fi ca noi, fericiți fiind, să bucurăm și alte suflete. Uite ce miracol mare se întrevede și noi nu facem nimic. Bun e când facem că așa suntem din cei care știu ce să facă. 

Să nu rămânem la o simplă ceartă. Vreau să nu ne facem rău mai mult decât trebuie. Să creăm iertarea, eu cred că viitorul ni-l putem face mai bun și mai frumos. 

Că vine cerul a ne arăta că viața devine mai interesantă. Fac ceva, dar bine e când fac ceva pentru alții. Vreau ca fericirea să o susțină toți. De noi depinde și de cer pe care tot noi îl deschidem. Fericirea devine ceva concret când noi facem să devină așa. La nuntă vine mirele ce e mândru de mireasa lui. Cam așa e și cu cel care face ce trebuie, va găsi bucuria, va găsi mireasa. Bucurie mare este și voi încerca și eu să fac asemenea. Realitatea este că nu căutam decât bucuria temporară. Da, se poate slugări și să nu găsești bucuria. Dar se află la îndemână. E bucuria dimineții, a unui nou început, a celui ce ne arată o nouă înțelepciune. Da, simt cum curge prin venele mele bucuria, de nu mă pot stăpâni și mă agit. E bucuria vederii numai a frumosului, dacă vedem doar frumosul vii devenim. Că nu suntem judecători și nu judecată trebuie să facem, ci generoși să fim și bunătate să împărțim. Ca un vrednic, ca un iubitor să trec prin viață. Ca mulți să se bucure de bine. Fin e ca nisipul gestul fetei ce își ajută bărbatul. Bună se cere soarta ei, nu e așa întotdeauna. E o minune vie femeia și trebuie să fie apreciată. Ce devine mai rău e că trebuie ea să lupte și mai mult. O femeie trebuie numai protejată și ferită de răutăți. Veselia iubitului o resimte ca urâtă pentru că devine invidioasă și el iubește să fie egoist. Minuni devin gesturile lui care vor să o împace. Când viu nu ești, nici vietate nu e în fața ta. Mă refer la faptul de a învia tot în jurul tău. Uite, să nu renunți la ceva de care sigur, nu ești sigur că asta vrei să faci. Bună va fi alegerea de a fi cu unitatea. Cu liniștea și împăcarea, cu iubirea și armonia. Cu viața trăită în curățenie, în virtute. Realizarea s-a făcut ca nimeni să nu facă decât ce trebuie. Viața este ca noi cei care suntem pe pământ și nu numai să facă tot ce îi stă în putință să ducă la bun sfârșit tot. Vreau să vă spun ceva. Eram invitat la cineva și acolo am văzut o fată ce îmi plăcea. Se știa că era verișoara mea. Nu puteam să o abordez ca pe iubita mea. Deci nu puteam finaliza. Dar voi, care simțiți că el e sortitul, duceți la bun sfârșit asta. Dacă nu, vedeți să vă fie bine. Nu ruperea relației e soluția optimă. Că eu cred că dacă iertați și iubiți, reușiți să reparați tot. Faceți ca să nu suferiți mult. Nu de asta suntem, de a suferi. Suntem pentru a ne bucura și a fi fericiți. Facem mult bine și universului în felul acesta. Greu nu e, doar că complicăm noi prea mult. Trebuie să cercetăm puțin și să vedem serios ce ne e de folos. Fericirea e cadoul vieții.

Vai, ce bine e să fii cu cine trebuie când trebuie. Bună ziua ți-o face. Că nu e de trecut cu vederea. Vreau să știți că nu se limpezesc lucrurile dacă nu ai sub tine un om ce vrea să limpezească și să te susțină. Că vreau să vă spun o întâmplare. Voiam să ascult muzică și, da, ceream numai muzică de copii. Ce e interesant este că cererea nu a fost îndeplinită. Fără nervi am ascultat ce au vrut ele. Că a fost foarte fain. M-am distrat de minune. Vreau să vă spun că îmi este ușor să accept niște lucruri. Că așa nu știam. Fac și descopăr că pot mai mult. Știu că nu e ușor, dar e provocator. De ce nu oferim mai multe provocări? Suntem vioi și putem face multe. Că vreau să nu devin melancolic și cred în mai mult că putem. Știu de tipul fără mâini și picioare. Să credem și să avem speranță este mesajul lui și m-a impresionat. Că nu știu dacă eu să pot face ce face el. Când nu poți face ceva cu mâinile mi se pare îngrozitor. De aceea e urât să spun că nu am destule pentru care să fiu recunoscător. Vreau viață bună, dar nu fac îndeajuns cu ce am. Nu eu sunt cel mai necăjit și nu trebuie să mă plâng atât. Cu ceea ce avem putem face mult mai mult decât credem. Că nu cred că facem mult dacă le avem pe toate. Trebuie eu să depun mai mult efort și reușesc mai bine. De ce să nu ne lăsăm provocați și să descoperim lucruri noi. Că știu toate astea, însă nu mi-e comod. Dar nu cred că se poate spune că e imposibil. Minunea de a fi e mare. Credința e cea care dă tot. Iubirea e cea care oferă de multe ori credință. Să nu vin bine mersi și să aștept ceva gratis. Nu cred că așa trebuie. De viață ne legăm cu disperare în momentul ultim, dar apoi uităm și ne luăm cu banalitățile de zi cu zi. Fac mult, dar vreau să fac și cu credință mai mare și să fiu mai recunoscător pentru toate și să nu mă mai victimizez. Dar ce e minunata e iertarea. Cred că nu iertăm îndeajuns. Fericirea este cea care cere de la noi disponibilitate. Suntem așa pentru că suntem indisponibili. Darul primit trebuie apreciat. Facem deseori greșeli și nu învățăm din ele. Reușim să camuflăm în culori frumoase ceea ce ascundem și ne place să credem că e frumos ceea ce nu e așa. Greu nu e, dar nu credem îndeajuns și asta ne ține pe loc. Uite ce simplu este! Fericiți vom fi și vom crea multe. Dar nu cred că se va face ce nu credem noi. Voința este motorul. Da, devenim ceea ce credem fiecare. Bucuria și veselia ne înaripează și ne dau frumusețe în suflet. Că nu suntem vii dacă nu ne bucurăm și nu ne bucurăm dacă nu cerem să fim vii. Ger vine peste suflet dacă nu lăsăm căldura să intre. Facem viu orice lucru doar cu voința noastră. Facem frica să dispară dacă lăsăm iubirea să intervină. Nu devin de multe ori eu pentru că vin cu frică și nu cu iubire. Nu cer compasiune, ci vă transmit asta să știți mai multe, așa cum eu aflu și trăiesc mai mult zi de zi. Bună cererea, dar mai bună oferirea. Huiet cere viața și vuiet cere iubirea. Te mulțumește sau te provoacă la mai mult. Nu știu să vreau mai mult și să nu pot, reușesc greu, dar reușesc. Că viu vreau să fiu și viu sunt. Tare frumos e și un miracol. Greul e ușor și vreau ca așa să fie. Ce de vie e setea de a trăi și ce de vie e dorința de a iubi! Nu las viul să moară și nici tu nu fă altfel. Viu cer să rămân și să fac cu răspundere ceea ce fac. Timpul ne ajută, dar ne și adâncește rănile. Voi vreți și voi veți crea să aveți. 

Că facem vuiet uneori degeaba. Că nu despre vuiet e neapărat vorba, ci despre stările grele lăsate. Fad e omul care vine doar cu critici și nu aduce și ceva uimitor de creator. Nu mi-e ușor, dar voi fi ca voi curând. O vietate cât de mică trebuie ajutată. Că nicio ființă nu se face ca vie fără iubire. Bună devine vietatea plină de iubire. Voi munci mult și voi încerca să nu mă lâncezesc. Bine e când ai iubire, susținere, că așa poți mai mult. Nu vreau ca nimeni să fie ca mine și nici să facă ce am crezut eu. Bun că bucuria devine infinit mai mare când rezultatele sunt așa mari. Că viața nu se foiește cum vrem noi. Nu știu de ce, dar mai multe facem când iubim decât atunci când urâm. Nu că vreau doar iubire, dar asta e soluția. Fericirea este ca să vii și să găsești farmecul viu al momentului. De vorbă cu cea cu care lucrez mi-am dat seama că sunt multe de făcut și cel mai important să am răbdare. Nu știu ca să am așa ceva. Nimic nu cere fără de a da ea. Am făcut azi ca un arici și a stat ea ce a stat până m-a pus la ture de alergat și ca să văd că nu trebuie să mă simt prost, a alergat și ea. Bun să o simți așa. Nu știu eu să vin cu răbdare, dar voi învăța. Că de cât timp ai nevoie să găsești răbdarea asta. Găsesc eu calea ca să vină și la mine răbdarea. Fără să fim răbdători nu putem face nimic. Viața face să treci prin multe și astea devin lecții. Profesorul e înțelept. Vine vremea ca eu să nu trebuiască să demonstrez ceva și să ne înțelegem natural. Fericirea e la îndemână. Nu știm dacă vine cineva din afară să ne dea așa ceva. Eu cred că vom răzbate dacă vom fi uniți. Răzvrătirea e bună doar dacă vine cu ceva constructiv. Că nu pot să fac singur, nimeni nu e singuratic, nu trăim cu noi și atât. Suntem în unire. Că am cam cedat dorințelor, zic, și asta nu m-a dus la bine tot timpul. Vreau ca eu să fac ce nu am făcut, să cercetez mai bine problematica autismului. Că viața cere să cercetezi sufletul, ființa toată. Bun să vii cu ceva în lumea asta. Ce nu fac se vede în comportament, de aceea sunt intrigat. Va fi ca de curând eu să fac ce n-am făcut. Gunoiul îl voi da la container, iar ce e bun voi păstra. Ce se poate face se va face, și voi crea situația să fie așa. Că nu voi încerca să mă amăgesc fiindcă nu vreau să mă pierd. Vreau să vă spun că nu vii pe pământ să stai și să primești doar. Că nu ăsta se presupune că ar fi scopul. Vii să găsești sensul pierdut. Că nu o să găsești rapid, dar asta înfrumusețează căutarea. Ce minunat se poate trăi! Nu suntem vrednici de tot ce primim, dar nu știu ce facem că nu ne mobilizăm să facem asta. Că vii să cercetezi, să faci binele, să găsești frumosul. Să împărtășești cu ceilalți din frumos și bine. E minunat să facem asta și ar fi și mai bine să nu ne urâm. Da, sunt sigur de asta, nu mă îndoiesc și sunt sigur că iubirea se poate să facă miracole adevărate, care să schimbe vieți. Fac ca să nu cred că nu se poate. Cer ca eu să fiu mai bun. Să mă dezvolt și să cresc spiritual.