Mici firimituri pentru o crestere uimitoare

Realmente sunt cu certitudinea ca viitorul unui copil este cea mai mare preocupare pentru adultii ce il insotesc. Vreau sa va transmit cat de important este ca stimularea cognitiva sa fie prezenta si de ea alaturi, increderea cu care copilul sfarma orice rautate daca stie si simte ca este iubit. Vreau ca bucuria pe care o are incepand de cand vine pe lume sa o pastreze. Ca sa fie totul bine, trebuie sa facem bine. Ca sa avem dorinta de a face bine, trebuie sa iubim si totul se leaga. Ce cred mult si am vazut ca functioneaza pentru un copil sa creasca sanatos emotional, social, cognitiv, este increderea ce i se acorda, multa, multa. Sa ai incredere trebuie sa fii atent la copil, sa il vezi. Iar ce e si mai important e sa il vezi asa cum e, adica cu mare potential, sa cauti si sa gasesti acea minune in el si sa sustii. Fac si eu multe pentru a vedea de ce unii dintre noi, cei cu autism, au reusit intr un fel si altii puteau sa reuseasca mai mult. Nu pot exprima o parere, dar poate fi o limita, insa nici asta  nu as zice, dar sigur, constient sau inconstient, i sa indus un blocaj. Creatorul ne lasa cu credinta sa ducem la nivel maxim tot ce avem. Darul ce ne este dat sa il daruim mai departe. Greutatea in a face lucruri asa bune este sa venim cu bucuria de a face. Asta, realmente, sa stiti ca e imediat un obstacol. Scriu pentru ca vorbesc din experienta proprie si vreau sa fie de ajutor cat de cat. Stiu ca nu dam decat o mica parte spre a ne dezvolta si asta din cauza ca frica devine stapana si implicit blocaj. Stiu si ca vine vremea de a fi curajosi in a fi buni, fara a fi vulnerabili. Este o mare problema pentru un copil sa fie etichetat ca e bun, ca fiind incapabil de a raspunde agresiv. Nu uniformitatea va duce la un progres, sa fim toti la fel, cat felul diferit dezvoltat in directia cea mai buna ce face din fiecare o lume frumoasa si din toti la un loc, o viata fericita. Eu stiu sa fac mai multe lucruri acum, dar sa stiti ca primii ani ai copilariei nu aratau vreo luminita in ceea ce priveste recuperarea mea sau se intrezarea foarte greu. Cine avea incredere in mine stia ce pot sa fac si chiar reuseam. Stiu ca mult este pana se vede ceva in educatie, dar nu inseamna ca, daca nu se vede, nu este. Se mai intampla sa fim indoiti de ceea ce ar sti copilul, dar sa stiti ca urma de incredere nu trebuie pierduta. Stiu si ca avem diferite momente, adica, mai mult, perioade in care facem un anume progres si altele in care, nu ca nu facem progrese, cat facem altele. Vreau sa credeti in copil, sa creasca frumos, sa creasca si sa stie sa ofere bunatate si empatie ca altfel ne dezumanizam.

Ascutirea tuturor segmentelor in dezvoltarea personalitatii

Vreau sa scriu despre acumularea de informatii, ce nu are a face neaparat cu inteligenta. Vreau sa fac o lamurire, din experienta personala: nu neaparat achizitia de informatii este acea parte extrem de importanta, cat tot ansamblul. Credeti-ma, in astfel de situatii se aduce o presiune si, astfel, vine alta neregula. Bine, repet, ce spun acum este despre ceea ce eu am observat. Am intalnit de multe ori copii ca mine care nu trebuia sa fie fortati intr-o structura, cat sa lase putin copilul sa arate ce poate, fiindca oricare la un moment dat arata si altceva. Fericit sunt ca am avut parte de un consultant creativ, uman si profesionist, si de parinti cu care am facut echipa extraordinara. Da, ce cred eu ca trebuie avut in vedere este intregul in care intra atat psihicul cat si cognitivul. De multe ori stateam intr-o predare doar de acelasi lucru si nu ceream sa fac decat ceva nou. Devenea monotonie si ma plictisea, apoi veneau stari nervoase. Cred ca aducem cu noi aceasta incarcatura, dar ne putem elibera fiind deschisi la multe. Asa, credeti-ma ca, cu cat insistenta fara noima era pe mine, cu atat bucuria era mare cand scapam, si nu mai voiam sa fac. Din pacate, daca nu ne e drag sa facem ceva, nu avem rezultate, nici eu nu aveam raspunsuri in situatiile date. Da, cred mult intr o atmosfera variata, atractiva, dar nu neaparat de lux, cat cu implicarea toata a tutorelui, a profesorului. Sa vina oricine si sa contrazica ca nu e posibil. Cand spun creativ nu inseamna sa vina de pe alta planeta, cat sa fie uman, dar sa diversifice. Formarea unui copil nu se reduce doar la avea multe informatii cat sa ii foloseasca copilului toate astea. Astfel, cred ca eu m -m saturat de multe tipare, care ne sunt impinse si trebuie sa ne incadram in ele. Eu sunt diferit, dar cred ca multi copii sunt tipici dar diferiti intre ei si nu aveti idee cat de creativi pot fi in anumite domenii. Creativitatea e complexa, o poti manifesta in orice domeniu. Ce credeti, care este legatura dintre nonverbalul meu si capacitatea de a scrie, de a compune? Va raspund: ce stiu eu este minunea aceea care are loc la un moment dat cand copilul este sustinut, stimulat, incurajat cu multa incredere si lasat sa isi dezvolte si alte laturi daca si le-a descoperit. Da, este, sa stiti, greu sau poate nu. Ce e greu e sa ai intuitia, experienta, profesionalismul umanitatea, deschiderea sa ii poti accepta copilului sa faca la alt nivel ceea ce arata ca aduce satisfactii si face cu usurinta.

Emotia in realitatea noastra

Cred ca vreau sa scriu acum despre importanta sanatatii emotionale, fiindca vad ca acum sunt multi care stiu sa faca pentru altii, dar neavand ei insisi o baza rezistenta emotionala. Cred ca rezistenta vine din acceptarea a ceea ce esti, vine din recunostinta, din daruire pentru ascultare dar nu cea falsa, cat cea sincera, ce construieste un om vertical. Stiu ca ne pierdem cu firea deseori, insa nu cred ca acest lucru are un fundament pentru a deveni permanenta aceasta stare. Mai stiu si ca starea nervoasa si furia tin nu neaparat de un temperament, cat de inima ce tine in ea falsitate, rautate si astfel contravine firescului. Acum in minunata lume in care trebuie sa ai atitudine, sa te impui, sa devii evident, tii sub frau starea labila, insa ce e mai grav este ca vine acum sau mai tarziu in realitatea familiei din care faci parte. Fiecare face ceva sa intretina aceasta stare ori ca nu ii spune celui in cauza, fiindca ii gaseste circumstante atenuante, fie pentru ca vine realmente cu o teama de a  nu reactiona urat si a strica relatiile, fie ca se bucura ca nu e in situatia respectiva. Vreau ca doar numai cinstea sa fie cu noi sa vina creatia si sa vada curatie si sa speram ca va vedea. Eu nu stiu alta cale de a ne reveni ca doar Dumnezeu este si trebuie sa fie antrenorul, mentorul nostru acum. Dar din mult orgoliu suntem fara nicio grija si fara nicio gasire a profunzimii. Gust deseori linistea presarata din univers si vin cu incantare sa va transmit milioanele de celule ce vii devin la ascultarea ei. Stiu si ca nimeni nu va reusi  vreo revenire la starea de farmec innascuta daca ne vom comporta in mod egoist, narcisist. Asa ca fara Dumnezeu nimic nu e si minunat este asa. Cerul este cu noi, dar noi vrem fara si cu forta nu se face treaba.