Vai, ce bine e să fii cu cine trebuie când trebuie. Bună ziua ți-o face. Că nu e de trecut cu vederea. Vreau să știți că nu se limpezesc lucrurile dacă nu ai sub tine un om ce vrea să limpezească și să te susțină. Că vreau să vă spun o întâmplare. Voiam să ascult muzică și, da, ceream numai muzică de copii. Ce e interesant este că cererea nu a fost îndeplinită. Fără nervi am ascultat ce au vrut ele. Că a fost foarte fain. M-am distrat de minune. Vreau să vă spun că îmi este ușor să accept niște lucruri. Că așa nu știam. Fac și descopăr că pot mai mult. Știu că nu e ușor, dar e provocator. De ce nu oferim mai multe provocări? Suntem vioi și putem face multe. Că vreau să nu devin melancolic și cred în mai mult că putem. Știu de tipul fără mâini și picioare. Să credem și să avem speranță este mesajul lui și m-a impresionat. Că nu știu dacă eu să pot face ce face el. Când nu poți face ceva cu mâinile mi se pare îngrozitor. De aceea e urât să spun că nu am destule pentru care să fiu recunoscător. Vreau viață bună, dar nu fac îndeajuns cu ce am. Nu eu sunt cel mai necăjit și nu trebuie să mă plâng atât. Cu ceea ce avem putem face mult mai mult decât credem. Că nu cred că facem mult dacă le avem pe toate. Trebuie eu să depun mai mult efort și reușesc mai bine. De ce să nu ne lăsăm provocați și să descoperim lucruri noi. Că știu toate astea, însă nu mi-e comod. Dar nu cred că se poate spune că e imposibil. Minunea de a fi e mare. Credința e cea care dă tot. Iubirea e cea care oferă de multe ori credință. Să nu vin bine mersi și să aștept ceva gratis. Nu cred că așa trebuie. De viață ne legăm cu disperare în momentul ultim, dar apoi uităm și ne luăm cu banalitățile de zi cu zi. Fac mult, dar vreau să fac și cu credință mai mare și să fiu mai recunoscător pentru toate și să nu mă mai victimizez. Dar ce e minunata e iertarea. Cred că nu iertăm îndeajuns. Fericirea este cea care cere de la noi disponibilitate. Suntem așa pentru că suntem indisponibili. Darul primit trebuie apreciat. Facem deseori greșeli și nu învățăm din ele. Reușim să camuflăm în culori frumoase ceea ce ascundem și ne place să credem că e frumos ceea ce nu e așa. Greu nu e, dar nu credem îndeajuns și asta ne ține pe loc. Uite ce simplu este! Fericiți vom fi și vom crea multe. Dar nu cred că se va face ce nu credem noi. Voința este motorul. Da, devenim ceea ce credem fiecare. Bucuria și veselia ne înaripează și ne dau frumusețe în suflet. Că nu suntem vii dacă nu ne bucurăm și nu ne bucurăm dacă nu cerem să fim vii. Ger vine peste suflet dacă nu lăsăm căldura să intre. Facem viu orice lucru doar cu voința noastră. Facem frica să dispară dacă lăsăm iubirea să intervină. Nu devin de multe ori eu pentru că vin cu frică și nu cu iubire. Nu cer compasiune, ci vă transmit asta să știți mai multe, așa cum eu aflu și trăiesc mai mult zi de zi. Bună cererea, dar mai bună oferirea. Huiet cere viața și vuiet cere iubirea. Te mulțumește sau te provoacă la mai mult. Nu știu să vreau mai mult și să nu pot, reușesc greu, dar reușesc. Că viu vreau să fiu și viu sunt. Tare frumos e și un miracol. Greul e ușor și vreau ca așa să fie. Ce de vie e setea de a trăi și ce de vie e dorința de a iubi! Nu las viul să moară și nici tu nu fă altfel. Viu cer să rămân și să fac cu răspundere ceea ce fac. Timpul ne ajută, dar ne și adâncește rănile. Voi vreți și voi veți crea să aveți.